Treceți la conținutul principal

Puterea binecuvântării: îngerul, preotul și rânduiala Proscomidiei (pildă din Athos)

 Puterea binecuvântării și taina preoției Pildă athonită despre un preot smerit, îngerul slujitor și rânduiala Proscomidiei: lecție împotriva judecării preoților și despre puterea binecuvântării. Într-o mănăstire a Sfântului Munte Athos, aproape de lavra Muntele Athos , viețuia un preot cu viață îmbunătățită, despre care a mărturisit fericitul părinte Gavriil, stareț al cinstitei mănăstiri Mănăstirea Dionisiu . Nu era acesta prea învățat la carte, dar era bogat în credință, tare în nevoință și adânc în smerenie. Stătea la Proscomidie ceasuri îndelungate, iar picioarele îi sângerau de osteneală, încât se făceau pete de sânge pe lespezile altarului. Și până în ceasul cel de pe urmă a rămas om al jertfei, plecând la Domnul îndată după ce a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie. Greșeala cea fără răutate Din neștiință, așeza miridele pe Sfântul Disc nu tocmai după rânduială: punea părticica Maicii Domnului de-a dreapta Mielului, iar pe cele ale sfinților în stânga Lui, inversând rânduiala...

Descoperă rugăciunea tradițională rostită în fiecare post

 Rugăciunea care se rostește la începutul fiecărui post – chemare la pocăință și luminare

Un cuvânt duhovnicesc pentru începutul postului, despre luminarea inimii prin post și pocăință. Descoperă rugăciunea tradițională rostită în fiecare post.

Rugăciune care se rostește în fiecare post

 

Rugăciunea care se rostește la începutul fiecărui post – chemare la pocăință și luminare
   La începutul fiecărui post, ne stau înainte cuvintele Mântuitorului din Matei 17:21, care ne arată puterea unirii dintre post și rugăciune în lupta cu întunecarea lăuntrică. Postul deschide ușa inimii, iar pocăința o curăță, căci grijile și gândurile lumești o întunecă. 

Dar tocmai aici se află bucuria postului: luminează locul unde întunericul se adună. Fraților, bucurați-vă — prin post putem lăsa în urmă întunecimea și ne putem apropia cu mai multă curăție de Dumnezeu.

Rugăciunea

Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre.

Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­nezeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Soborul Maicii Domnului – Taina Născătoarei de Dumnezeu și începutul înnoirii firii omenești

 Soborul Maicii Domnului – Taina Născătoarei de Dumnezeu și începutul înnoirii firii omenești Soborul Maicii Domnului – tâlcuire duhovnicească din Viețile Sfinților despre taina Născătoarei de Dumnezeu, Întruparea lui Hristos și înnoirea firii omenești prin Fecioara Maria. 📜 Soborul Maicii Domnului (din Viețile Sfinților – Sinaxar, după Ieromonahul Macarie de la Simonos Petra) După ce, în ziua dinainte, ne-am închinat împreună cu îngerii, cu magii și cu păstorii lui Dumnezeu Care S-a făcut Om și S-a născut ca Prunc pentru mântuirea noastră, Biserica ne cheamă astăzi să o cinstim pe Maica Sa, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu . Ea este înfățișată lângă Prunc, în peșteră, nu doar ca Maică după trup, ci ca fecioară aleasă și pregătită de Dumnezeu de-a lungul generațiilor, pentru împlinirea marii taine a Întrupării. Totodată, este arătată ca noua Evă , cea dintâi și cea mai de seamă reprezentantă a omenirii înnoite. Taina aceasta covârșește orice cuget omenesc: Fiul Cel Unul-Născut ...

Diavolul vine prin cei apropiați – Sfântul Paisie despre pace, ispită și rugăciune

📖 Diavolul care vine pe tăcute – ispita prin cei apropiați Sfântul Paisie Aghioritul ne învață cum diavolul aduce dezbinare prin rude și cunoscuți, prin cuvinte mărunte și lipsa rugăciunii. Cum să ne păstrăm pacea și inima curată.    Sfântul Paisie Aghioritul spunea adesea că diavolul nu vine întotdeauna cu zgomot, frică sau tulburare pe față. De cele mai multe ori, vine pe tăcute . Fără să fie observat. Fără să sperie. Și, foarte des, se învârte chiar pe lângă cei apropiați nouă . Nu pentru că aceștia ar fi răi. Ci pentru că prin ei ajunge mai ușor la inimă . 🕯️ O inimă tulburată fără motiv „mare” Într-o zi, la chilia Sfântului Paisie a venit un om tulburat. Nu era bolnav. Nu avea lipsuri materiale. Nu trecea printr-o mare nenorocire. Și totuși, pacea îi dispăruse .

Pilda cărămizii a Sfântului Spiridon – Minunea care arată Taina Sfintei Treimi

 Pilda cărămizii a Sfântului Spiridon – Minunea care arată Taina Sfintei Treimi Descoperă pilda cărămizii a Sfântului Ierarh Spiridon, minunea prin care a mărturisit Taina Sfintei Treimi la Sinodul I Ecumenic. Un text duhovnicesc și catehetic pentru suflet. Uneori Dumnezeu alege cele mai simple lucruri ca să descopere cele mai mari adevăruri. Așa s-a întâmplat și cu Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei , unul dintre marii păstori ai Bisericii și apărător al credinței ortodoxe la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325). Nu era un învățat al vremii, nu era un filosof, nu era un om al vorbelor meșteșugite. Era un om simplu, cu inimă curată, cioban în tinerețe, dar plin de harul și înțelepciunea lui Dumnezeu. În vreme ce unii păreau să biruiască prin cuvântări ascuțite și rațiuni omenești, Spiridon a arătat că Adevărul nu se câștigă prin retorică , ci prin lucrarea Duhului Sfânt. 🧱 Pilda Cărămizii – O mărturie vie despre Sfânta Treime La Sinod s-a ridicat un filosof vestit, apărător ...