Puterea binecuvântării: îngerul, preotul și rânduiala Proscomidiei (pildă din Athos)

 Puterea binecuvântării și taina preoției

Pildă athonită despre un preot smerit, îngerul slujitor și rânduiala Proscomidiei: lecție împotriva judecării preoților și despre puterea binecuvântării.

Într-o mănăstire a Sfântului Munte Athos, aproape de lavra Muntele Athos, viețuia un preot cu viață îmbunătățită, despre care a mărturisit fericitul părinte Gavriil, stareț al cinstitei mănăstiri Mănăstirea Dionisiu.

Nu era acesta prea învățat la carte, dar era bogat în credință, tare în nevoință și adânc în smerenie. Stătea la Proscomidie ceasuri îndelungate, iar picioarele îi sângerau de osteneală, încât se făceau pete de sânge pe lespezile altarului. Și până în ceasul cel de pe urmă a rămas om al jertfei, plecând la Domnul îndată după ce a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie.

Greșeala cea fără răutate

Din neștiință, așeza miridele pe Sfântul Disc nu tocmai după rânduială: punea părticica Maicii Domnului de-a dreapta Mielului, iar pe cele ale sfinților în stânga Lui, inversând rânduiala cea primită din vechime.

Odată, a venit în mănăstire un arhiereu, spre a hirotoni un diacon. Intrând în Sfântul Altar și cercetând Proscomidia, a văzut rânduiala schimbată și a zis bătrânului:

— Părinte, nu ai așezat bine miridele. Ai schimbat locul Maicii Domnului cu al cetelor sfinților. Nu ți-a spus nimeni?

Iar preotul, cu multă simplitate, a răspuns:

— Ba da, Preasfințite, în fiecare zi când slujesc mă vede îngerul Domnului, dar nu-mi zice nimic. Mă iertați, că neînvățat fiind, am greșit. De acum înainte voi lua aminte.

Arhiereul a tăcut, înțelegând că are înaintea sa un slujitor cu viață harismatică.

Ascultarea îngerului

În altă dimineață, încă fiind întuneric, bătrânul a mers iarăși la Proscomidie. Și iată, îngerul Domnului i s-a arătat și, văzând că miridele sunt puse după cuviință, i-a zis:

— Bine este, părinte, le-ai așezat bine!

Iar bătrânul, cu îndrăzneală smerită, a întrebat:

— Dar de atâția ani ai văzut greșeala mea și nu mi-ai spus?

Și îngerul a răspuns:

— Am văzut, dar nu sunt îndreptățit să mustru pe preot. Poruncă am de la Dumnezeu doar să-l ajut și să-i slujesc. Numai episcopul poate îndrepta pe preot.

O, adâncime a rânduielii dumnezeiești! Îngerul slujește, episcopul povățuiește, iar preotul aduce Jertfa cea fără de sânge.

Pildă pentru noi ⤵

Iată ce mare este darul preoției și ce putere are binecuvântarea ce se revarsă prin mâinile slujitorului altarului! Chiar și îngerii stau cu cutremur înaintea tainei acesteia.

Noi însă, creștinii vremurilor de acum, cu ușurință osândim, judecăm și bârfim pe preoți, fără frică și fără cunoștință. Uităm că ei poartă pe umeri greutatea sufletelor noastre și că prin mâinile lor se pogoară Harul.

Să luăm dar aminte, fraților, cum grăim despre preot, căci nu omul simplu îl judecăm, ci slujirea pe care o poartă.

Să ne fie pildă smerenia acelui bătrân, care nu s-a tulburat când a fost îndreptat, ci a primit cuvântul arhiereului cu ascultare.

Căci mare este puterea binecuvântării și negrăită este taina preoției, prin care Hristos Însuși lucrează în Biserica Sa.

Pentru rugăciunile Sfântului Cuvios Tihon din Zadonsk, și ale tuturor sfinților, Doamne, miluiește-ne și ne învață a păzi frica cea bună și dragostea cea curată față de slujitorii Sfântului Altar. Amin.

❇

❇❇

❇❇❇

❇❇

❇