Treceți la conținutul principal

Puterea binecuvântării: îngerul, preotul și rânduiala Proscomidiei (pildă din Athos)

 Puterea binecuvântării și taina preoției Pildă athonită despre un preot smerit, îngerul slujitor și rânduiala Proscomidiei: lecție împotriva judecării preoților și despre puterea binecuvântării. Într-o mănăstire a Sfântului Munte Athos, aproape de lavra Muntele Athos , viețuia un preot cu viață îmbunătățită, despre care a mărturisit fericitul părinte Gavriil, stareț al cinstitei mănăstiri Mănăstirea Dionisiu . Nu era acesta prea învățat la carte, dar era bogat în credință, tare în nevoință și adânc în smerenie. Stătea la Proscomidie ceasuri îndelungate, iar picioarele îi sângerau de osteneală, încât se făceau pete de sânge pe lespezile altarului. Și până în ceasul cel de pe urmă a rămas om al jertfei, plecând la Domnul îndată după ce a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie. Greșeala cea fără răutate Din neștiință, așeza miridele pe Sfântul Disc nu tocmai după rânduială: punea părticica Maicii Domnului de-a dreapta Mielului, iar pe cele ale sfinților în stânga Lui, inversând rânduiala...

De ce spunem Maicii Domnului „mântuiește-ne pe noi”? Explicația Cuviosului Paisie Aghioritul

 De ce spunem Maicii Domnului „mântuiește-ne pe noi”? Explicația Cuviosului Paisie Aghioritul

De ce ne rugăm Maicii Domnului spunând „mântuiește-ne pe noi”? Află explicația simplă și profundă a Cuviosului Paisie Aghioritul despre mijlocirea Maicii Domnului în lucrarea mântuirii.

De ce spunem Maicii Domnului: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!”? – Învățătura Cuviosului Paisie Aghioritul

Între multele rugăciuni ale Bisericii, una îi pune pe mulți pe gânduri:

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!

Unii întreabă:
„Dacă mântuirea este doar la Dumnezeu, de ce ne adresăm Maicii Domnului cu acest cuvânt?”

Răspunsul este unul profund, plin de delicatețe duhovnicească, și îl găsim în cuvintele unuia dintre cei mai iubiți sfinți contemporani: Cuviosul Paisie Aghioritul

Explicația Cuviosului Paisie – o pildă simplă și luminoasă

Cuviosul Paisie folosea adesea o analogie din viața de zi cu zi, pentru a arăta că lucrurile cele mari se înțeleg mai ușor prin cele mici:

Să presupunem că o femeie este vecină cu mama unui ministru. Pe care o roagă să o ajute să-i găsească un loc de muncă pentru copilul ei.
Vecina se arată binevoitoare, însă nu-i va găsi ea însăși locul de muncă, ci-l va ruga pe fiul ei, care ca ministru are această posibilitate și va face hatârul mamei sale.
Tot aşa și noi, o rugăm pe Maica Domnului să ne mântuiască, iar Maica Domnului Îl roagă pe Fiul ei, Care are această putere.

Prin aceasta, Cuviosul Paisie ne arată ceva esențial:
Nu cerem Maicii Domnului o putere pe care nu o are. Cerem mijlocirea ei.

Ea nu mântuiește prin putere proprie, ci prin dragostea și rugăciunea ei către Fiul ei, Dumnezeu adevărat.

Iar Hristos îi ascultă rugăciunile, pentru că:
– o iubește mai mult decât pe orice ființă omenească,
– ea este Maica Lui după trup,
– și este cea care a zis „Fie!” la întruparea Sa.


Mântuirea vine de la Hristos, mijlocirea de la Maica Sa

În Biserică, mântuirea este lucrarea lui Dumnezeu.
Dar Dumnezeu îi face pe oameni părtași acestei lucrări.

La fel cum:
– Apostolii propovăduiesc,
– Părinții catehizează,
– Preoții slujesc,
– Sfinții mijlocesc,

tot așa și Maica Domnului, cea mai sfântă dintre toți, devine rugătoarea neîncetată pentru neamul omenesc.

De aceea Biserica o numește:
„Mai înaltă decât cerurile”, „Apărătoare Doamnă”, „Maica Luminii”, „Nădejdea celor fără de nădejde”.

Când rostim „mântuiește-ne pe noi”, noi de fapt spunem:

Roagă-L pe Fiul tău să ne dăruiască mântuirea Lui.


Aceasta este lucrarea ei de Maică: să ne țină aproape de Hristos

În acatistul Buneivestiri, Biserica o numește „Podul care trece pe oameni de la pământ la cer”.
Nu pentru că ea ar fi sursa mântuirii, ci pentru că prin ea a venit în lume Mântuitorul.

Așa cum, în chip firesc, omul se apropie de Fiul prin Maica Lui, tot așa, în rugăciune ne apropiem mai ușor de Hristos prin mijlocirea ei.

Ea ne ia de mână.
Ea ne duce la El.
Ea ne învață să spunem „Fie!” cu toată ființa noastră, după chipul ei.


De ce ne ajută atât de mult rugăciunea către Maica Domnului?

Pentru că ea:

  • este cea mai curată rugătoare;
  • este plină de milă și blândețe;
  • nu suportă să vadă pe cineva pierdut;
  • este Maica Celui care ne-a spus: „Cereți și vi se va da”.

Când un copil greșește, cine îl apără cel mai mult?
Mama lui.

Așa și sufletul omului.
În fața Dreptului Judecător, Maica Domnului se face scăpare și acoperământ, rugându-L pentru noi.


  – Ce înseamnă cu adevărat „mântuiește-ne pe noi”

Este strigătul copilului către cea mai iubitoare Mamă, care duce totul înaintea Fiului.

Așa cum zice Cuviosul Paisie:
Hristos îi împlinește rugăciunile pentru că o iubește mai mult decât pe toți oamenii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Soborul Maicii Domnului – Taina Născătoarei de Dumnezeu și începutul înnoirii firii omenești

 Soborul Maicii Domnului – Taina Născătoarei de Dumnezeu și începutul înnoirii firii omenești Soborul Maicii Domnului – tâlcuire duhovnicească din Viețile Sfinților despre taina Născătoarei de Dumnezeu, Întruparea lui Hristos și înnoirea firii omenești prin Fecioara Maria. 📜 Soborul Maicii Domnului (din Viețile Sfinților – Sinaxar, după Ieromonahul Macarie de la Simonos Petra) După ce, în ziua dinainte, ne-am închinat împreună cu îngerii, cu magii și cu păstorii lui Dumnezeu Care S-a făcut Om și S-a născut ca Prunc pentru mântuirea noastră, Biserica ne cheamă astăzi să o cinstim pe Maica Sa, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu . Ea este înfățișată lângă Prunc, în peșteră, nu doar ca Maică după trup, ci ca fecioară aleasă și pregătită de Dumnezeu de-a lungul generațiilor, pentru împlinirea marii taine a Întrupării. Totodată, este arătată ca noua Evă , cea dintâi și cea mai de seamă reprezentantă a omenirii înnoite. Taina aceasta covârșește orice cuget omenesc: Fiul Cel Unul-Născut ...

Diavolul vine prin cei apropiați – Sfântul Paisie despre pace, ispită și rugăciune

📖 Diavolul care vine pe tăcute – ispita prin cei apropiați Sfântul Paisie Aghioritul ne învață cum diavolul aduce dezbinare prin rude și cunoscuți, prin cuvinte mărunte și lipsa rugăciunii. Cum să ne păstrăm pacea și inima curată.    Sfântul Paisie Aghioritul spunea adesea că diavolul nu vine întotdeauna cu zgomot, frică sau tulburare pe față. De cele mai multe ori, vine pe tăcute . Fără să fie observat. Fără să sperie. Și, foarte des, se învârte chiar pe lângă cei apropiați nouă . Nu pentru că aceștia ar fi răi. Ci pentru că prin ei ajunge mai ușor la inimă . 🕯️ O inimă tulburată fără motiv „mare” Într-o zi, la chilia Sfântului Paisie a venit un om tulburat. Nu era bolnav. Nu avea lipsuri materiale. Nu trecea printr-o mare nenorocire. Și totuși, pacea îi dispăruse .

Pilda cărămizii a Sfântului Spiridon – Minunea care arată Taina Sfintei Treimi

 Pilda cărămizii a Sfântului Spiridon – Minunea care arată Taina Sfintei Treimi Descoperă pilda cărămizii a Sfântului Ierarh Spiridon, minunea prin care a mărturisit Taina Sfintei Treimi la Sinodul I Ecumenic. Un text duhovnicesc și catehetic pentru suflet. Uneori Dumnezeu alege cele mai simple lucruri ca să descopere cele mai mari adevăruri. Așa s-a întâmplat și cu Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei , unul dintre marii păstori ai Bisericii și apărător al credinței ortodoxe la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325). Nu era un învățat al vremii, nu era un filosof, nu era un om al vorbelor meșteșugite. Era un om simplu, cu inimă curată, cioban în tinerețe, dar plin de harul și înțelepciunea lui Dumnezeu. În vreme ce unii păreau să biruiască prin cuvântări ascuțite și rațiuni omenești, Spiridon a arătat că Adevărul nu se câștigă prin retorică , ci prin lucrarea Duhului Sfânt. 🧱 Pilda Cărămizii – O mărturie vie despre Sfânta Treime La Sinod s-a ridicat un filosof vestit, apărător ...