Treceți la conținutul principal

Ce este un pomelnic? Cum se scrie și când se dă – Ghid complet

 Pomelnicul – ce este, cum se scrie și când se dă

 十

 Cum se face corect un pomelnic? Învățătura Bisericii

Cum se face corect un pomelnic? Învățătura Bisericii

Tot ce trebuie să știi despre pomelnic

Siliți-vă după puteri, să fiți pomeniți la Sfânta Liturghie.

   Pomelnicul este un dar duhovnicesc pe care îl aducem la Sfânta Biserică pentru pomenirea celor vii și a celor adormiți. El leagă rugăciunea personală de rugăciunea obștească a Bisericii, purtându-ne unii pe alții în fața lui Dumnezeu.


Ce este un pomelnic?

   Un pomelnic este o listă cu numele celor vii și adormiți, pomenite de preot în cadrul slujbelor și rugăciunilor.
Prin el, îi aducem pe cei dragi în comuniune cu Hristos, cerând binecuvântare, iertare și mântuire.

Cum se scrie un pomelnic?

  • Se trec numai numele de botez, fără cereri sau alte adăugiri.

  • Se fac două coloane: una pentru vii, alta pentru adormiți.

  • Pentru clerici, numele se scrie împreună cu treapta preoțească.

  • Sfântul Cleopa ne învață să respectăm următoarea ordine:

    1. Preotul care ne-a botezat

    2. Duhovnicul

    3. Nașii de botez și nașii de cununie

    4. Soțul/soția

    5. Părinții

    6. Copiii

    7. Alte rude și apropiați

  • Nu se trec: persoane de alte credințe, nebotezați și cei care s-au sinucis. Pentru aceștia putem face doar rugăciune personală.

    👉 Când se dă pomelnicul?

  • La Sfânta Liturghie – pentru vii și adormiți.

  • La Sfântul Maslu și Acatist – doar pentru vii.

  • La Parastas – doar pentru cei adormiți.


Știai că…?

👉 „Sărindarul” este pomenirea unui creștin adormit, săvârșită timp de 40 de Liturghii consecutive, în special în primele 40 de zile după trecerea sa la cele veșnice.


Pomelnicul: legătura noastră de rugăciune cu Dumnezeu

   Pomelnicul nu este doar o simplă listă de nume, ci o legătură tainică între suflete, purtată înaintea lui Dumnezeu prin rugăciunea Bisericii. A-l scrie și a-l aduce la Sfânta Liturghie înseamnă a-i încredința pe cei dragi iubirii și milostivirii Domnului.

AMIN! 

 

❇❇
❇❇❇
❇❇

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Minunea Sfântului Nicolae: Cum a fost salvat un ofițer de la execuție prin rugăciunea mamei

 Minunea Sfântului Nicolae: Cum a fost salvat un ofițer de la execuție prin rugăciunea mamei O pildă cutremurătoare despre puterea rugăciunii și mijlocirea Sfântului Nicolae. Află cum un tânăr ofițer a fost salvat de la execuție prin credința neclintită a mamei sale. Pilda care a salvat o viață: Sfântul Nicolae, ocrotitorul celor năpăstuiți În vechiul cartier Podil din Kiev trăia o văduvă în vârstă, împreună cu cei doi copii ai ei: un fiu harnic și silitor și o fiică plină de nădejde. Erau oameni simpli, dar cu o credință adâncă, iar bătrâna mamă își așezase toată nădejdea în Sfântul Ierarh Nicolae . Orice durere îi lovea casa, ea nu se clătina — aprindea candela și cădea la rugăciune înaintea icoanei sfântului. Știa, din propria trăire, că Sfântul Nicolae nu întârzie niciodată acolo unde strigătul inimii este curat. Vremuri tulburi, inimă statornică Fiul ei, tânăr pregătit și cu multă râvnă pentru slujirea țării, ajunsese ofițer. Dar anul 1920 a venit ca o furtună. Puterile polit...

Povestioara din Patericul Mare despre ziua specială: Trăiește fiecare zi cu toată puterea credinței

 Există o anumită zi în an, o zi în care dacă muncești din greu, din zori până-n noapte, vom avea belșug tot anul. O povestire plină de înțelepciune din Patericul Mare ne arată că nu există „zi specială”, ci fiecare zi e o șansă de a lucra, a crește și a trăi credința cu toată inima . O pildă despre străduință, trăire duhovnicească și potențialul omului în Dumnezeu. Povestioara din Patericul Mare: „Ziua specială în care trebuie să muncești” În tradiția pustiei, umorul călugărilor este o formă de înțelepciune aparte. Nu zgomotos, nu grosolan, ci cald, fin și plin de miez duhovnicesc. O astfel de pildă se găsește în Patericul Mare , acolo unde bătrânii obișnuiau să deschidă mintea ucenicilor prin povești simple, dar cu greutate. Un bătrân le-a spus odată ucenicilor: Fiilor, dacă vreți să sporiți în viața duhovnicească, trebuie să vă străduiți necontenit. Să vă povestesc ceva… Și începe bătrânul povestea unui om bogat, care la sfârșitul vieții își cheamă copiii ca să le lase moșteni...