PILDUIRI

 Minunea Sfântului Nicolae: Cum a fost salvat un ofițer de la execuție prin rugăciunea mamei O pildă cutremurătoare despre puterea rugăciunii și mijlocirea Sfântului Nicolae. Află cum un tânăr ofițer a fost salvat de la execuție prin credința neclintită a mamei sale. Pilda care a salvat o viață: Sfântul Nicolae, ocrotitorul celor năpăstuiți În vechiul cartier Podil din Kiev trăia o văduvă în vârstă, împreună cu cei doi copii ai ei: un fiu harnic și silitor și o fiică plină de nădejde. Erau oameni simpli, dar cu o credință adâncă, iar bătrâna mamă își așezase toată nădejdea în Sfântul Ierarh Nicolae . Orice durere îi lovea casa, ea nu se clătina — aprindea candela și cădea la rugăciune înaintea icoanei sfântului. Știa, din propria trăire, că Sfântul Nicolae nu întârzie niciodată acolo unde strigătul inimii este curat. Vremuri tulburi, inimă statornică Fiul ei, tânăr pregătit și cu multă râvnă pentru slujirea țării, ajunsese ofițer. Dar anul 1920 a venit ca o furtună. Puterile polit...

 De ce doar smerenia îl biruiește pe diavol? Învățătură duhovnicească Smerenia este singura virtute care îl învinge pe diavol și îl mântuiește pe om. Află de ce virtuțile fără smerenie devin capcană și cum se dobândește adevărata putere duhovnicească. Smerenia – Virtutea care îl învinge pe diavol și îl mântuiește pe om Există o virtute atât de puternică, încât singură schimbă întunericul în lumină, mândria în pace, pustiul inimii în rai. Este singura virtute pe care diavolul nu o are, nu o suportă, nu o poate imita. Și tocmai aceasta îl zdrobește, iar pe om îl mântuiește. Această virtute este smerenia . Virtuțile nu sunt suficiente dacă nu au temelie Odată, după ce reușisem un lucru de care eram foarte mândru, m-am dus la bătrânul meu duhovnic așteptând să fiu lăudat. Dar el, doar văzându-mă, a cunoscut imediat că nu era bine ce purtam în inimă și, fără să mă lase să apuc să spun ceva, m-a întrebat:  Fiule, de ce suntem atât de mândri? Cu ce ne lăudăm? Postim? Diavolul...

 Există o anumită zi în an, o zi în care dacă muncești din greu, din zori până-n noapte, vom avea belșug tot anul. O povestire plină de înțelepciune din Patericul Mare ne arată că nu există „zi specială”, ci fiecare zi e o șansă de a lucra, a crește și a trăi credința cu toată inima . O pildă despre străduință, trăire duhovnicească și potențialul omului în Dumnezeu. Povestioara din Patericul Mare: „Ziua specială în care trebuie să muncești” În tradiția pustiei, umorul călugărilor este o formă de înțelepciune aparte. Nu zgomotos, nu grosolan, ci cald, fin și plin de miez duhovnicesc. O astfel de pildă se găsește în Patericul Mare , acolo unde bătrânii obișnuiau să deschidă mintea ucenicilor prin povești simple, dar cu greutate. Un bătrân le-a spus odată ucenicilor: Fiilor, dacă vreți să sporiți în viața duhovnicească, trebuie să vă străduiți necontenit. Să vă povestesc ceva… Și începe bătrânul povestea unui om bogat, care la sfârșitul vieții își cheamă copiii ca să le lase moșteni...